Archive for the ‘nemaiauzite’ Category

h1

povestea omuletului ce se tinea de luna

mai 24, 2008

 

 

Geamurile fără perdele mi-au plăcut întotdeauna, îmi imaginez că geamul e portiţa spre o altă lume, n-am nevoie de perdele. Azi văd luna în perioada ei de cură, îmi pare cam tristă şi nu e ghiftuită. Chiar şi în zilele astea o surprind cum îşi găseşte prieteni de joacă, nu se plictiseşte prea multă vreme. Îmi mijesc ochii şi văd cocoţată acolo  o pisică, o privesc de aici din patul meu aşezat dincolo de sticlă. Pisica aia smotocită se pare că-i a mea.

 

 

Zic: ei, să fie! Acum cinci minute am suit-o în pod să doarmă în fân. Mă ridic, dau la o parte sticla ce mă desparte de lună.

- Plec să-mi salvez pisica vărgată! Zis şi făcut!

În următoarea clipă mă trezesc ţinându-mă strâns de colţul de sus al lunii.

- Nu prea ştiu cum o să ne dăm jos de aici, îi zic pisicii.

   Ea, îmi răspunde că aş putea să mă întorc în pat.

- A promis că îmi dă drumul când o fi rotundă.
- Dar nu aş vrea să te las atât de mult timp singură pe lună.
- Hai, poate om avea noroc şi ne suim pe un nor pufos.
Prinzându-şi mustăţile între lăbuţe… îmi aruncă un d`accord
- Măi să fie! Tu te-ai franţuzit…îi zic…

h1

.

martie 10, 2008

Ceva nedefinit, bine definit

Priveste bulgarele asta!

E perfectiunea compacta,

mii de farame de stele fragile,

lipite unele de altele

si il imaginez

cuprins de rosul sangelui

un bulgare de nea

alb

patruns de sangele-mi cald

si mii de farame de stele

ce se prefac in oglinda sangerie

si atunci te vad reflectat…

imagineaza…

un dor ce nu se stinge…

h1

.

martie 6, 2008

si as putea sa imi reamintesc ca azi e azi
si c-am sa-ncep sa ma visez departe

iar maine am sa mai fac un pas
pentru ca-n ziua dupa maine
sa plec si sa ma-ntorc
fara `nghetata dintr-un turture facuta
manaca-o-voi sus dara`
toata gheata

facuta
nu stiu eu cum
dar sigur nu-i ca aia
de-o gasesc mai jos…

si astea se intampla

mai soptit
mai pasit

apoi, ca urma de bocanc pe gheata

h1

caciula cosmonaut

februarie 24, 2008

am ras amintindu-ne de scufiile bunicilor… Iti povesteam cum tataie avea o caciula pe care el o numea “cosmonaut”, nepotii se trezeau, intotdeauna, ca vor si ei sa doarma cu o astfel de caciula “cosmonaut”, de dimensiuni reduse… de fiecare data ne trezeam cu fata la spate…o bucata de material ne lua vizibilitatea. Ai mei rad  cand le amintesc de tataie si celebra caciula, si cum noi ne trezeam putin derutati si nu stiam incotro s-o apucam, avand caciula pe fata…

As vrea sa am si acum o “caciula cosmonaut”… sa adorm cu ea pe cap si sa ma trezesc cu fata …in alta parte…visez…

Da-mi si mie un cosmonaut dintr-ala, ca mi-e frig!

h1

cristale de gheata

februarie 14, 2008

Apa fierbinte se varsa in cana de fier

stiai ca daca jupoi coaja unui mesteacan poti aprinde
un brat de vreascuri uscate
arde ca benzina

mi-a aratat unchiu` sambata
cand am mers in padure
la taiat de lemne

stii ca am tras copaci taiati dupa mine
pana in luminis

am obosit pentru ca asa am dorit
apoi m-am asezat pe jos
si am privit ceva ce nimeni n-a mai privit
cerul gri si crengile fragile ce se miscau
secunda aia a fost a mea
am inregistrat-o si n-am mai returnat-o

timpului

mi s-a spus…
nu sta pe pamant
trage

am stat doar un minut
apoi m-am ridicat
am plecat iar la carat
m-am impiedicat
in frunzele de stejar, mesteacan si fag

am trecut valea
am privit ciortea plina de promoroaca
de departe

am zis: o sa ma duc sus
sa privesc in zare si in adancimea sa

vantul batea putin cam tare
asa ca am cules in graba pietrele pentru tine
si am fugit acasa

paiele de pe cocoasa asta de munte
pline de gheata
erau ca niste cristale
in vant

zgomote, suiere, mici bucati de sticla
ce se topesc

dar inca e frig

h1

carja

februarie 13, 2008

L-am zarit astazi la Izvor…

si nu calarea nici un metrou

nu plutea pe nici o sina

era mai sus de scari

la intrare.

eu doar treceam

el invartea in aer

carja

altadata isi sprijinea gandurile in ea

acum sprijinea cerul sa nu cada

desi am avut impresia ca ma cauta

sa imi dea una in moalele capului

l-am ocolit

el isi invartea in jur carja sub forma de cracuta

ce cauta un izvor

miscari ciudate aveau mainile lui

ridicate in aer

carja sprijinea aerul prea greu

el doar ne pazea

h1

ingeri

februarie 12, 2008

Mi-am sprijint inevitabil carbunele de coala alba

aveam in minte desenat un inger

 pe jumatate inecat

pe jumatate salvat

nu a voit sa iasa si sa se aseze pe hartia asta groasa

a iesit in schimb un inger cu capul deformat

putin distrat, intr-o rana, scurgandu-se in valuri…

cu aripi in loc de mana

mai tarziu in noapte a iesit o mica zana

si ea are aripi

dar e cheala

si intr-un final ingerul ghebosat

caruia i s-a scurs o lacrima mare din ochiul stang

a tinut-o cu mainile-i mici sa nu cada

in ea crestea un copac

vantul a inflorit o floare de gheata

intr-o zi o sa vi-i arat pe toti, asa cum au iesit

scurgandu-se prin mana-mi picata

desenez cu albastru in gand

insa in realitate toti ingerii mei sunt in carbuni

h1

dintre ai mei…

februarie 12, 2008

Am avut norcul de a-mi cunoaste si strabunicii, parintii din partea bunicii mamei. Cand s-a casatorit bunica a plecat din satul din vale, Sângeru şi s-a urcat pe dealul-munte Tătaru…Într-o zi de iarnă a venit cu zestrea în casa bunicului meu…a cărui mama se numea Diamanda. Îmi povestea că erau aşa mari troiene că nici boii nu au putut urca. Pe când eram de câţiva ani m-a dus la părinţii ei să îşi vadă şi ei strănepoata. Străbunicul era tâmplar şi îmi amintesc nişte porţi sculptate frumos, o casă cu pridvor de lemn, şi ei bătrâni, foarte bătrâni, peste ani au murit pe rând. Mai întâi străbunicul, mai apoi străbunica.  Ce mai cotrobăiam prin şopron şi pe unde mai puteam. De mulţi ani n’am  mai fost acolo… Nu mai e nimic din casa cea veche, fratele buncii mele a dărâmat tot şi a construit el alte case, acareturi. N-am reuşit să iau nimic de pe acolo…o bucăţică de lemn, o bucată din năframa străbunicii…

Bunica îmi povestea că tatăl ei era atât de zgîrcit încât n-o lăsa pe mama ei să crape lemnele, spunându-i:
-Dar arde şi aşa mare,buturugă! da, arde, doar că mult mai greu…

Îmi zice…Îţi aminteşti unde a făcut Nicu, nepotul meu…şoproanele pentru animale, mai aproape de gârlă…când eram mici aveam acolo şi noi o cămăruţă…iar tata ne zice…
-Copii să nu ieşiţi noaptea afară…şi să nu vă duceţi la gârlă…
-Pe acolo trece bulearca cu scuteică, se dă pe gheaţă!

h1

Tapul babii Radii (Tapul babei Rada)

februarie 10, 2008

A fost odata ca niciodata… Intr-o casuta mica traiau doi batrani si aveau ei trei fete si un tap. Si ca sa-l hraneasca pe tap mergeau in fiecare zi cu el la padure. In prima zi, mosul a trimis-o pe fata cea mare.  Ea i-a dat sa manance si sa bea. Cand s-au intors acasa, mosul a intrebat:
-Ai mancat tapule?
-Nici n-am baut, nici n-am mancat, m-a tinut legat de-un gard si cu paru`n fund mi-a dat.
Mosul cand a auzit una ca asta a batut-o (omorat-o) pe fata.
A doua zi a trimis-o pe fata mijlocie. Si aceasta i-a dat sa manance si sa bea apa. Cand s-au intors acasa, mosul a intrebat:
-Ai mancat tapule?
-Nici n-am baut, nici n-am mancat, m-a tinut legat de-un gard si cu paru`n fund mi-a dat.
Mosul cand a auzit a batut-o si pe fata mijlocie.
A treia zi a trimis-o pe fata cea mica. I-a dat sa manance si sa bea si ea. S-au intors acasa si mosul a intrebat:
-Ai mancat tapule?
-Nici n-am baut, nici n-am mancat, m-a tinut legat de-un gard si cu paru`n fund mi-a dat.
Mosul furios o bate si pe cea mica.
A patra zi o trimite pe baba cu tapul la padure. Ii da sa manance, ii da apa sa bea. Seara se intorc acasa. Mosul intreaba iar..
-Ai mancat tapule?
-Nici n-am baut, nici n-am mancat, m-a tinut legat de-un gard si cu paru`n fund mi-a dat.
Mosul atunci o bate si pe baba.
A cincea zi se duce el cu tapul la pascut. Ii da apa si mancare. Acasa il intreaba:
-Ai mancat tapule?
-Nici n-am baut, nici n-am mancat, m-a tinut legat de-un gard si cu paru`n fund mi-a dat.
Atunci mosul s-a infuriat ca l-a mintit si ca din cauza asta si-a omorat fetele si nevasta…La- legat si a inceput sa il bata. Tapul a scapat. De frica s-a ascuns in vizuina unei vulpi.
Seara vine vulpea la vizuina si vede casa ocupata. Atunci incepe a striga…
-Cine-i aicea in casutele mele curatele?
-Eu sunt tapul Radii, babii Radii, coarne late`nbelsugate, taie bine si mai bine, fugi ca te tai si pa tine!
Vulpea atunci o ia la fuga prin padure. Pe cand fugea se intalneste cu lupul.
-Ei, cumetrita vulpe de ce fugi?
-Iaca nu stiu cine-i in casutele mele curatele….
-Hai sa merg si io sa vad cine-i
Cum s-au apropiat lupul a inceput sa strige:
-Cine-i in casutele cumetritei vulpe…?
-Io sunt tapul Radii, babii Radii, coarne late`nbelsugate, taie bine si mai bine, fugi ca te tai si pa tine!
Asa au luat-o la sanatoasa amandoi…Fugind, s-au intalnit cu cumatrul urs.
-Mor, mor, mor, da` de ce fugiti cumetrilor?
-Nu stim cine-i in casutele cumetritii vulpe!
-Ia sa merg si io sa vad!
Nus e apropiara bine si incepura sa strige:
-Cine-i in casutele cumetritii vulpe?
-Io sunt tapul Radii, babii Radii, coarne late`nbelsugate, taie bine si mai bine, fugi ca te tai si pa tine!
Si da-i si ia-o la fuga. Cum fugeau ei catestrei s-au intalnit cu un greiere.
-Cri, cri, cri de ce fugiti cumetrilor?
-Cum sa nu fugim….ca nu stim cine-i in casuta cumetritii vulpe!
-Ia sa merg si eu sa vad!
-Cei trei rasera atunci.
-Daca de noi nu a fugit, de tine, asa mic cum esti…
Cand se apropiara incepura sa strige:
-Cine-i in casutele cumetritii vulpe?
-Io sunt tapul Radii, babii Radii, coarne late`nbelsugate, taie bine si mai bine, fugi ca te tai si pa tine!
Atunci greierele ii raspunde:
-Io sunt greierasul pamantului si intru in fundul paciului.
Cand a auzit tapul, p-aci ti-a fost drumul!
Asa a scapat vulpea de tap, mosul a ramas bolnav….
Incalecai pe-o sa si va spusei povestea-asa…